Analiza: Cealalta Europa!

Imensul furnicar extins la umbra zgarie-norilor ititi pe malul vestic al Atlanticului a strans mai multe capete de acuzare in ultima vreme decat un proces intentat clanului Gambino.

Ii invinuim pe yankei pentru orice: consuma prea mult, polueaza prea mult, se bat cu oricine din aproape orice si au nevoie de fiecare minte luminata nascuta in tarile aflate la limita subzistentei pentru a-si tine pe picioare imperiul. Totusi, pizma are alte origini...

La urma-urmei consuma mult, dar nu se poate spune ca ne iau noua, europenilor, mancarea de la gura. Ne invita in tot felul de conflicte care nu ne privesc, dar au existat tari precum Germania si Franta care au spus “Duceti-va singuri!”.

Cat despre poluare, haideti sa fim seriosi: mai putin nu inseamna deloc si daca constatam cu cat devotament si ardoare isi duc companiile auto germane micul lor razboi al cailor putere, parca incepi sa simti ca ai ceva in ochi. Si seamana al naibii de bine cu un pai.

Nu, toate acestea sunt motive asemanatoare raspunsurilor la intrebari-sacaitoare: superficiale, redundante si prea generalizate. S-ar putea insa ca, in aceasta minte colectiva care le elibereaza ori de cate ori este provocata, sa existe un proces de fabricare al dispretului mult mai complicat decat am crede la prima vedere. Un soi de subconstient, care analizeaza o serie de dorinte neindeplinite si care, in final, furnizeaza rezultate false.

Mai pe sleau: nu cumva ne dorim, in sinea noastra si in multe privinte, sa fim la fel ca ei? Probabil, dar, de fapt, cred ca ne dorim si mai mult decat atata: ca ei sa inceapa sa semene cu noi, in si mai multe privinte.

In momentul in care s-ar intampla asta, probabil ca nu vor mai consuma atat de mult, nu vor mai polua si nici nu vor mai face razboaie. Dar hei – ia aruncati o privire la ce se intampla acum acolo...

In scurt timp, fiecare cetatean al Statelor Unite va fi nevoit sa cumpere galonul de combustibil cu 4,5 $. Asta inseamna ca un litru din pretiosul lichid va ajunge sa valoreze 1,19 $. Convertim suma in moneda europeana si constatam ca rezultatul – 0,8 euro – nu este foarte departe de cel pe care il vedem stand scris pe majoritatea pompelor din statiile de alimentare europene.

Asadar, yankeii dau cam aceiasi bani pe benzina ca si noi. Chestia asta i-a facut pentru prima oara sa se uite la modalitati de reducere a consumului, precum masinile cu propulsie hibrida si... modelele diesel.

E adevarat, in privinta ultimelor trebuie sa ii iei cu binisorul, introducand tot soiul de solutii complicate (tehnologia AdBlue este cel mai bun exemplu in acest sens), menite sa-i convinga ca “zeama” aceea care-ti face motorul sa pacane nu este chiar atat de rea pe cat pare. Treptat insa, vor privi cu drag inventia lui Rudolph Diesel. Ca si noi.

Si fiti atenti la asta: potrivit unor statistici comandate de USA Today, cresterea pretului la titei i-a determinat pe americani sa parcurga cu 48 de miliarde de km mai putini intre noiembrie 2007 si aprilie 2008, comparativ cu aceeasi perioada dintre 2006 si 2007.

Dincolo de o decongestionare a traficului care a scurtat drumul navetisilor, in medie, cu circa 15 minute, asta inseamna ca americanii au consumat mai putin, au poluat mai putin si, in viitor, ii va determina sa constate ca trebuie sa se bata mai putin.

Incet-incet, incep sa ne aduca aminte de... noi. Iar, in acel moment, poate ca vom privi “Cealalta Europa” cu alti ochi si alta mentalitate.

Una care sa nu ne determine sa dam raspunsuri superficiale, redundante si generalizate.